Bilete la concertul Fanfare Ciocărlia x Bogdan Simion & Lautarii de Matase
Pe 29 August, in Teatrul de Vara din Vaslui, ai ocazia sa descoperi si sa asculti o buna parte din istoria muzicala a Romaniei. Muzica de fanfara, reprezentativa pentru Moldova, si muzica lautareasca autentica, reprezentativa pentru Tara Romaneasca, sunt doua genuri pe cale de disparitie.
Fanfare Ciocărlia
Punkeri, headbangeri, iubitori de muzică clasică și jazz, adepți ai world music, cu toții adoră muzica lor, pentru că Fanfare Ciocărlia reușește să-i unească pe toți.
Povestea Fanfare Ciocărlia a început în urmă cu peste 26 de ani, pe un drum aparent fără sfârșit, întortocheat și accidentat, ce trece printre dealuri care nu-și doresc să fie numite munți – undeva în nord-vestul României, aproape de granița cu Moldova. Se văd ultimele case, ce par aruncate la întâmplare într-o pictură de Chagall, stând în noroi, crăpate și colorate cu îndrăzneală, cu ferestrele lor larg deschise, holbându-se la trecători.
Pe undeva, călătorul face brusc la stânga și, după ce traversează alt drum pietruit, ajunge în sfârșit la locul de origine al celui mai recent și incredibil fenomen în muzica de alamă: Zece Prăjini, unde a început totul pentru Fanfare Ciocărlia.
Aici, în 1997, 12 muzicieni au pornit să cucerească lumea cu sunete profunde de tube și cornuri tenor, amestecate cu note din trompete și saxofon, totul pentru a transmite muzica de alamă est-europeană către întreaga lume. Seriozitatea misiunii lor a fost parafată odată cu lansarea primului album, în 1998, cu o vorbă a seniorului trompetist, Radulescu: „Așteptați voi și vedeți – la un moment dat vom ajunge să cântăm pe Marte!“ Și, din acel moment, trupa a călătorit milioane de kilometri, în turnee fără de număr, în încercarea de a ajunge pe Planeta Roșie.
Un sfert de secol mai târziu, după 9 albume lansate, nu a rămas nimic de rescris legat de muzica lor. Talentul ireal al celor din Fanfare Ciocărlia de a face alămuri balcanice să atingă note de jazz, pop și rock, toate executate cu o precizie nebună de tempo-uri nestăpânite, le-a oferit statutul cultural și i-a pus permanent pe scena muzicii mondiale.
De-a lungul anilor, muzica Fanfarei Ciocărlia s-a auzit pe coloana sonoră a filmelor „Borat – Subsequent Moviefilm” (USA, 2020, r. Jason Woliner), „Hotel Beograd” (Rusia, 2020, r. Konstantin Statskiy), „Becoming Bond” (USA, 2017, r. Josh Greenbaum), „Borat – Cultural Learnings of America” (USA, 2006, r. Larry Charles) și „Head On” (Germania, 2004, r. Fatih Akin) iar trupa a avut apariții și în documentarele „The New Gypsy Kings” (UK, 2016, r. Liviu Tipuriță), „Gypsy Caravan” (USA, 2007, r. Jasmin Dellal) și „Iag Bari – Brass On Fire” (Germania, 2003, r. Ralf Marschaleck)…
Au colaborat, printre alții, cu Eugene Hütz – Gogol Bordello (USA), Adrian Raso (Canada), Socalled (Canada), Basement Jaxx (UK), Transglobal Underground (UK), Erran Baron Cohen (UK), Boban & Marko Markovic (Serbia), Esma Redzepova (Macedonia), Dzambo Agusevi Orchestra (Macedonia), Dunkelbunt (Austria) și au primit numeroase premii: Top of the World Music Charts Europe pentru albumele „Baro Biao” (1999), „Iag Bari” (2001), „Gili Garabdi” (2005), „Queens and Kings” (2007), „Balkan Brass Battle” (2011), „Devil’s Tale” (2014) și „It Wasn’t Hard To Love You” (2021), Best World Music Album pentru „Iag Bari” dar și premiul BBC Radio 3 pentru Best World Music Act from Europe…
”Revenim acasă, pe scenă. Din fericire, de-a lungul întregii noastre cariere, nimeni nu ne-a cerut altceva decât să fim noi înșine și să facem ce știm noi mai bine. Acum mulți ani, când am cântat la Gala Premiilor Nobel Pentru Pace, am făcut-o cu toată dăruirea și cu emoția unei responsabilități enorme. Să știi să îți reprezinți țara e o ofertă de nerefuzat, indiferent că ești de-al casei sau că ești invitat. Fiecare concert Fanfare Ciocărlia, pe scenă, este pentru noi o modestie a jocului, acolo, între sunete, în folclor, în distracție, pentru fiecare popor unde umblăm, oriunde reprezentăm România. E o onoare.
Pentru noi e vital să dănțuim lumea până la final. În backstage, înainte de concert, fiecare dintre noi e singur cuc, când urcăm pe scenă, în public, e balamuc.”
https://www.asphalt-tango.de/artists/fanfare-ciocarlia
Bogdan Simion:
Lăutarul-culegător de muzici de tradiție Simion Bogdan-Mihai provine dintr-o familie de artiști, unde bunica sa a cântat cu vocea, iar tatăl lui la vioară. A început să studieze cobza la 15 ani iar la 16 ani călătorea deja prin România culegând cântece lăutărești și învățând de la puținii cobzari rămași în viață. Începând cu 2017, a susținut numeroase concerte de muzică lăutărească cu taraful Lăutarii de Mătase. De asemenea, a lucrat la coloana sonoră a documentarelor „Flavours of Romania” și „Wild Carpathia” realizate de jurnalistul britanic Charlie Ottley. A colaborat cu artiști din zone muzicale diverse, precum Mihai Mărgineanu, Taraf de Haidouks, Les Elephants Bizarres, Chimie, Samurai și alții.
Muzica sa are trei direcții generale: un filon de muzică țărănească românească, unul de muzică lăutărească urbană şi unul de pop music generic românesc (valsuri, tangouri și cântece de cabaret de la începutul secolului XX până după cel de-al doilea Război Mondial.
Acces general
150,00 lei
* Toate prețurile includ taxele locale si nu includ taxa de procesare.
** Taxa de procesare nu este returnabila.
*** Despre ora și regulile de acces vă recomandăm să vă informați din surse directe ale organizatorului (ex: fb, insta..) pot intervenii detalii importante de ultimă oră.
Pe 29 August, in Teatrul de Vara din Vaslui, ai ocazia sa descoperi si sa asculti o buna parte din istoria muzicala a Romaniei. Muzica de fanfara, reprezentativa pentru Moldova, si muzica lautareasca autentica, reprezentativa pentru Tara Romaneasca, sunt doua genuri pe cale de disparitie.
Fanfare Ciocărlia
Punkeri, headbangeri, iubitori de muzică clasică și jazz, adepți ai world music, cu toții adoră muzica lor, pentru că Fanfare Ciocărlia reușește să-i unească pe toți.
Povestea Fanfare Ciocărlia a început în urmă cu peste 26 de ani, pe un drum aparent fără sfârșit, întortocheat și accidentat, ce trece printre dealuri care nu-și doresc să fie numite munți – undeva în nord-vestul României, aproape de granița cu Moldova. Se văd ultimele case, ce par aruncate la întâmplare într-o pictură de Chagall, stând în noroi, crăpate și colorate cu îndrăzneală, cu ferestrele lor larg deschise, holbându-se la trecători.
Pe undeva, călătorul face brusc la stânga și, după ce traversează alt drum pietruit, ajunge în sfârșit la locul de origine al celui mai recent și incredibil fenomen în muzica de alamă: Zece Prăjini, unde a început totul pentru Fanfare Ciocărlia.
Aici, în 1997, 12 muzicieni au pornit să cucerească lumea cu sunete profunde de tube și cornuri tenor, amestecate cu note din trompete și saxofon, totul pentru a transmite muzica de alamă est-europeană către întreaga lume. Seriozitatea misiunii lor a fost parafată odată cu lansarea primului album, în 1998, cu o vorbă a seniorului trompetist, Radulescu: „Așteptați voi și vedeți – la un moment dat vom ajunge să cântăm pe Marte!“ Și, din acel moment, trupa a călătorit milioane de kilometri, în turnee fără de număr, în încercarea de a ajunge pe Planeta Roșie.
Un sfert de secol mai târziu, după 9 albume lansate, nu a rămas nimic de rescris legat de muzica lor. Talentul ireal al celor din Fanfare Ciocărlia de a face alămuri balcanice să atingă note de jazz, pop și rock, toate executate cu o precizie nebună de tempo-uri nestăpânite, le-a oferit statutul cultural și i-a pus permanent pe scena muzicii mondiale.
De-a lungul anilor, muzica Fanfarei Ciocărlia s-a auzit pe coloana sonoră a filmelor „Borat – Subsequent Moviefilm” (USA, 2020, r. Jason Woliner), „Hotel Beograd” (Rusia, 2020, r. Konstantin Statskiy), „Becoming Bond” (USA, 2017, r. Josh Greenbaum), „Borat – Cultural Learnings of America” (USA, 2006, r. Larry Charles) și „Head On” (Germania, 2004, r. Fatih Akin) iar trupa a avut apariții și în documentarele „The New Gypsy Kings” (UK, 2016, r. Liviu Tipuriță), „Gypsy Caravan” (USA, 2007, r. Jasmin Dellal) și „Iag Bari – Brass On Fire” (Germania, 2003, r. Ralf Marschaleck)…
Au colaborat, printre alții, cu Eugene Hütz – Gogol Bordello (USA), Adrian Raso (Canada), Socalled (Canada), Basement Jaxx (UK), Transglobal Underground (UK), Erran Baron Cohen (UK), Boban & Marko Markovic (Serbia), Esma Redzepova (Macedonia), Dzambo Agusevi Orchestra (Macedonia), Dunkelbunt (Austria) și au primit numeroase premii: Top of the World Music Charts Europe pentru albumele „Baro Biao” (1999), „Iag Bari” (2001), „Gili Garabdi” (2005), „Queens and Kings” (2007), „Balkan Brass Battle” (2011), „Devil’s Tale” (2014) și „It Wasn’t Hard To Love You” (2021), Best World Music Album pentru „Iag Bari” dar și premiul BBC Radio 3 pentru Best World Music Act from Europe…
”Revenim acasă, pe scenă. Din fericire, de-a lungul întregii noastre cariere, nimeni nu ne-a cerut altceva decât să fim noi înșine și să facem ce știm noi mai bine. Acum mulți ani, când am cântat la Gala Premiilor Nobel Pentru Pace, am făcut-o cu toată dăruirea și cu emoția unei responsabilități enorme. Să știi să îți reprezinți țara e o ofertă de nerefuzat, indiferent că ești de-al casei sau că ești invitat. Fiecare concert Fanfare Ciocărlia, pe scenă, este pentru noi o modestie a jocului, acolo, între sunete, în folclor, în distracție, pentru fiecare popor unde umblăm, oriunde reprezentăm România. E o onoare.
Pentru noi e vital să dănțuim lumea până la final. În backstage, înainte de concert, fiecare dintre noi e singur cuc, când urcăm pe scenă, în public, e balamuc.”
https://www.asphalt-tango.de/artists/fanfare-ciocarlia
Bogdan Simion:
Lăutarul-culegător de muzici de tradiție Simion Bogdan-Mihai provine dintr-o familie de artiști, unde bunica sa a cântat cu vocea, iar tatăl lui la vioară. A început să studieze cobza la 15 ani iar la 16 ani călătorea deja prin România culegând cântece lăutărești și învățând de la puținii cobzari rămași în viață. Începând cu 2017, a susținut numeroase concerte de muzică lăutărească cu taraful Lăutarii de Mătase. De asemenea, a lucrat la coloana sonoră a documentarelor „Flavours of Romania” și „Wild Carpathia” realizate de jurnalistul britanic Charlie Ottley. A colaborat cu artiști din zone muzicale diverse, precum Mihai Mărgineanu, Taraf de Haidouks, Les Elephants Bizarres, Chimie, Samurai și alții.
Muzica sa are trei direcții generale: un filon de muzică țărănească românească, unul de muzică lăutărească urbană şi unul de pop music generic românesc (valsuri, tangouri și cântece de cabaret de la începutul secolului XX până după cel de-al doilea Război Mondial.
Nu rata următoarele evenimente:
